Psihoza unei lupte cu morile de vînt ale lui Simirad…

Ca orice ieşean la curent cu tot ce mişcă prin presa locală, şi pe mine începe să mă enerveze lupta asta surdă pentru modernizarea Aeroportului Internaţional. Mi se pare absolut incredibil chiar şi pentru o luptă politică încăpăţînarea asta a Puterii şi a preşedintelui de CJ de a ţine pe loc un judeţ şi de a vinde locul de putere strategică regională a Iaşului în favoarea lui Gheorghe Flutur doar pentru a înfunda Opoziţia şi de a o scoate vinovată pentru eşecul unui obiectiv imens…

Pur şi simplu, nu înţeleg… De ce nu ai face tu aeroportul ca să primeşti tu creditele pentru cea mai bună soluţie pentru judeţ? Oare cu ce cîştigi mai multe voturi într-un judeţ ca Iaşi, dînd vina pe Opoziţie că nu a reuşit să facă ceva chinuindu-se să treacă peste capul tău sau să aduci Iaşul unde merită, adică centrul regional şi al doilea judeţ din ţară? La asta vreau să îmi răspundă domnul Simirad şi domnul Păduraru. De la Mihaela Popa am renunţat demult să mai aud ceva pertinent:))))

Despre avantajele unei piste flexibile, de 3000 de metri lungime s-a tot vorbit şi vom reveni cu din ce în ce mai multe detalii… Scrisoarea celor de la ROMATSA este doar un prim exemplu de susţinere pentru propunerea noastră. Cît despre cei care şi-au dat cu părerea cum că noi i-am pus să o scrie, îi invit să observe că acea scrisoare nu a venit la mama acasă sau la sediul PNL, ci a fost trimisă la toţi factorii de decizie din Iaşi, de la toate partidele. O iniţiativă lăudabilă, din partea unor oameni care se s-au săturat de stresul cu care gestionează o aerogară unde o catastrofă se poate întîmpla oricînd…

Pentru cei care încă nu ştiu care este adevărul pentru care susţinem varianta unei piste flexibile, de 3000 de metri, în dauna uneia din beton, de lungime mai mică, găsiţi aici mai multe detalii. Cum spuneam, vom reveni şi cu alte argumente în favoarea soluţiei propuse de noi, pe care intenţionăm să o şi punem în aplicare, oricîte tîmpenii paranoice ar debita Simirad şi oricît ar învîrti adevărul domnul Nicuşor Păduraru…

Pînă atunci, îndrăznesc să îi răspund eu unei colege de la TVR (Da, Roxana, de tine vorbesc:P), care a întrebat ce îi facem lui Simirad dacă nu răspunde somărilor noastre de a ne lăsa să ducem la bun-sfîrşit demersurile de a începe lucrările la aeroport. Mai în glumă, mai în serios, dacă venerabilul preşedinte se încăpăţînează să moară cu aeroportul nostru de gît, atunci vom profita tocmai de cel enervează mai tare, vîrsta dumnealui: vom programa şedinţele de CJ între orele 13.00 şi 15.00, cînd domnul ambasador doctor preşedinte poet scriitor politician şi maaare filozof îşi face siesta.

Vă daţi seama cîte proiecte de hotărîre se pot vota în două ore de somn?:)))))))